RSS

Monthly Archives: martie 2012

Bilanțul cursului de “Doctrină Creştin – Democrată”,organizat de FCD în cooperare cu Fundația Hanns Seidel


În săptămâna 26-30 martie 2012 la sediul Fundației Creștin-Democrate a avut loc cea de-a II-a sesiune de prelegeri și dezbateri cu participarea a 30 de tineri angajați în viaţa politică şi socială, selectaţi în urma unui concurs. Obiectivul central al acestor prelegeri vizează formarea tinerilor care îşi doresc o carieră în sistemul public în scopul facilitării inserţiei profesionale a acestora.

Cel de-al doilea modul de cursuri intitulat “Doctrină Creştin – Democrată”, organizat de de FCD în cooperare cu Fundația Hanns Seidel a fost inaugurat luni, 26 martie de Teodor Baconschi, preşedintele Fundației.

El a oferit o privire de ansamblu asupra valorilor democraţiei creştine, asupra istoriei evoluţiei sale şi asupra pozițiilor creştin-democrate în diverse domenii ale politicii. Dl. Teodor Baconschi a accentuat importanţa valorilor în politică şi rolul doctrinei creştin-democrate în configurarea construcţiei europene.

La fel, a făcut o scurtă prezentare bibliografică a câtorva creștini-democrați europeni de referinţă: Konrad Adenauer, Ludwig Erhard, Alcide de Gasperi, Robert Schuman, Helmut Kohl, remarcând contribuţiile acestora la edificarea patrimoniului creştin -democrat, identificat prin următoarele valori fundamentale: libertate, dreptate, solidaritate, egalitate, prosperitate, familie, demnitate umană etc.

În cadrul aceluiaşi seminar tinerii la-a avut ca moderator şi participant la dezbatere pe Dl. Radu Carp care a făcut o trecere în revistă a Partidelor Creştin-Democrate în Europa şi a apreciat perspectivele doctrinei Populare în Uniunea Europena.

 Marţi, 27 martie tinerii au avut plăcerea de a-l avea în calitate de formator pe Dl. Adrian Papahagi, director adjunct al Institutului de Studii Populare, lector universitar la Facultatea de Litere a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj. El ne-a creionat reperele majore ale politicii Creştin-Democrate în sfera economică, socială, de familie şi de mediu, externă şi de securitate.

O atenţie deosebită a fost acordată identificării originii democraţiei şi modificării sensului acesteia, începând cu grecii antici până în prezent. Au fost explicate în detaliu diferenţele existente intre curentele politice: liberalism, conservatorism, socialism ca o tranziţie pe eschierul politic de dreapta la cel de stânga; a fost elucidat pleonasmul “democraţie creştină”, precum şi asimetria dintre “popularitate” și “populism” prin prisma impactului asupra piramidei sociale. S-a încercat de a răspunde la întrebarea “Unde ne situăm noi în culoarul valorilor?”, concluzionând că suntem nişte “preta-pense” (prefabricat al gândirii) și avem nevoie de o reformă morală majoră a întregii societăţi.

Miercuri, 28 martie Dl. Theodor Paleologu, deputat în Parlamentul României, a ţinut în fața tinerilor un curs despre “Conservatorism, Liberalism şi Creştin-Democraţia – convergenţe şi divergenţă”. Pe parcursul discursului a făcut referinţă la operele mai multor iluştri ai gândirii doctrinare, precum Alexis de Tocqueville, Thomas Hobbes, Charles-Louis de Montesquieu etc. Trasând liniile teoretice ale curentelor politice respective, Dl. Paleologu a precizat discipolii paradigmelor doctrinare în diferite state europene, dar, în speţă, în România.

Dl. Paleologu a dedicat o parte din timpul cursului explicării nuanţate a relaţiei dintre stat și biserică, subliniind convergentele şi divergentele situaţiei actuale în raport cu reperele doctrinei creștin-democrate.

Ultimul curs din sesiunea a II-a fost prezentat de Dl. Alexandru Gussi, lector universitar al Facultăţii de Ştiinţei Politice, Universitatea București. Dumnealui a făcut o scurtă retrospectivă asupra alternării la guvernare a principalelor partide politice din România după 1989. Moderatorul a remarcat o slabă adeziune a partidelor la valorile doctrinare, o lipsă a fortificării ideologice, precum şi o lipsă de vigoare în articularea unei viziuni puternice pe temen lung.

Raportându-se la trecutul comunist, Dl. Gussi a încercat să definească contextul formării şi venirii la putere a unor fracţiuni politice românești, remarcând lipsa de sincronizare cu evoluţia politică din occident.

Toate seminariile au fost succedate de dialoguri interactive cu tinerii, care nu au ezitat să-şi exprime părerile cu referire la cele expuse de moderatori, solicitând răspunsuri la întrebările cere-i interesau.

Tinerii s-au aratat multumiți de participarea la prelegeri, le sunt recunoscători organizatorilor și așteaptă cu  vădit interes cea de-a III-a sesiune  “Întreprindere şi societate” care va demara luni , 2 aprilie la sediul FCD.

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 31 martie 2012 în Diverse, Fără categorie

 

Cum va fi reconfigurat spațiul estic odată cu formarea Uniunii Euroasiatice?


Proiectul de anvergură a lui Vladimir Putin- Formarea Uniunii Euroasiatice a fost subiectul central al ultimei prelegeri din cadrul cursului “Relaţii Internaţionale şi Diplomaţie” organizat cu sprijinul Fundației Creștin-Democrate și al Fundației Hanns Seidel, în incita AULEI BCU.

Cel care ne-a vorbit despre perspectivele noului proiect de integrare economică şi monetară a fost Dl. Armand Goșu, conferenţiar universitar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti.

La 1 iulie 2011 Rusia, Belarus şi Kazahstan au semnat un acord de creare a unei uniuni vamale în speranţa de a unifica 170 milioane de oameni. Astfel, Uniunea Euroasiatică poate deveni un nou pol al lumii, situat între Europa şi Asia, centrul viitoarelor procese integraţioniste.

Potenţialele câştiguri ale integrării unora dintre fostele state membre ale URSS se identifica prin sinergia valorificării resurselor naturale, a capitalului uman şi tehnic, ale avantajelor delocalizării proceselor de conceptualizare tehnologică, precum şi a mobilizării factorilor de producţie. Construcţia viitoarei UEA se doreşte a fi similară celei UE, tinzând a evolua de la o zonă de liber schimb şi o uniune vamală spre alte etape mult mai avansate de integrare: piaţa comună, uniune economică şi monetară, uniune fiscală şi, în final, uniune politică.

Proiectul lui Putin, “unificator al pământurilor ruseşti” nu îşi propune crearea unei atmosfere de antagonism cu celelate uniuni suprastatale de integrare economică, ci îşi doreşte intensificarea proceselor de cooperare cu acestea, ca fiind o necesitate imperativă în era globalizării. Este un proiect deschis nu doar pentru ţările fost sovietice. Deocamdată pe lângă ţările menţionate şi-au manifestat interes Kârgâzstan şi Tadjikistan, Ucraina a fost invitată în acest club, dar nu şi-a manisfestat interesul.

Armand Goșu pe parcursul discurscursului său a pus accent pe identificarea promotorilor teoretici ai conceptului de “uniune euroasiatică”. A evidenţiat contribuţia intelectualilor emeriţi ruşi: Nikolai Trubetzkoy, Piotr Savițki, Lev Nicolaevici Gumiliov, Igor Panarin, Aleksandr Gelievici Dughin, cei care au pus bazele funadamentului ideologic al construcţiei euroasiatice.

Ca de obicei, cursul s-a sfârşit cu un dialog activ cu junimea prezentă. Tinerii s-au arătat interesaţi de subiecte precum: evoluţia relaţiilor ruso-romane; avantajele şi dezavantajele aderării Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului; comportamntul Ucrainii privind aderarea la stuctura euroasiatica; mecanismul de asigurare a securităţii noi structuri suprastatale şi de colaborare a acesteia cu NATO; reacţiile actorilor internaţionali la developarea noii stucturi euroasiatice, precum şi de vivacitatea proiectului lui Putin.

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 24 martie 2012 în Fără categorie

 

Etichete: , , , , , ,

Emil Hurezeanu a discutat cu tinerii despre politica externă a Germaniei


Ieri , 22 martie, unii dintre cei mai activi  tineri s-au reintalnit în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, la cea de-a IV-a  prelegere din cadrul programului Fundației Creștin-Democrate și al Fundației Hanns Seidel de formare a tinerilor implicați în politică și societate, susținută de analistul politic, Emil Hurezeanu.

Cursul intitulat ” Politica externă a Germaniei” a trecut în revistă principalele orientari strategice ale politicii externe a celei mai performante economii europene a momentui, incepand cu perioada antepusa Primului Razboi  Mondial pana la ora actuala.

De asemenea, Dl. Emil Hurezeanu  le-a vorbit participanților despre rolul  major al  Germaniei in constructia euro-atlantica (UE, NATO), despre provocările in relatia cu alte state cu care s-a confruntat Germania, precum si de fructificarea imensei sanse istorice de unificare a poporului dupa caderea zidului de la Berlin. Moderatorul a apreciat importanta Germaniei in ecuatia geostrategica regionala ca fiind una considerabila, ea este principalul mediator in rezolvarea conflictelor regionale precum si in asigurarea securitatii energetice europene.

Tinerii s-au aratat interesati de impactul politicii externe germane asura solutionarii conflictului transnistrean, de contributia Germaniei in atenuarea crizei datoriilor suverane in zona euro, precum si de asigurarea stabilitatii monedei unice europene. Incotr-o tinde Germania si care vor fi noile ei modalitati de asigurare a spatiului vital?

 
Un comentariu

Posted by pe 23 martie 2012 în Fără categorie

 

Ce presupune munca de diplomat în opinia lui Theodor Paleologu?


Următorul seminar din galeria cursurilor de formare a potențialilor tineri angajați politic, organizat de Fundația Creștin-Democrată, s-a axat pe dezvoltarea  subiectului intitulat “Diplomație și politică națională”.

Autorul discursului a fost Domnul Theodor Paleologu, membru fondator al FC-D, deputat în Parlamentul României, eseist și diplomat; Doctor în Științe Politice la Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales si de la Universitatea Munchen; Ambasador al României în Danemarca și Islanda, în perioada 2008-2009 a ocupat funcția de ministru al Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național.

Cursul susținut de D-lui a evoluat, în opinia mea, pe trei paliere. Primul palier a vizat avantajele și dezavantajele misiunii de a fi diplomat din perspectiva expertului. Al doilea s-a diferențiat printr-o retrospectivă asupra ideilor  marilor stâpâni ai artei diplomatice, iar cel din urmă a luat forma unui dialog interactiv cu participantii.

Fortună și virtute-   cele 2 chei ale succesului în diplomație!

Triunghiul de aur al profesiunii de diplomat constă în exercitarea celor 3 funcții primordiale: reprezentare, informare și protejarea conaționalilor. Există 2 forme de înfățișare a diplomației: bilaterală și multilaterală. Prima este mult mai cuprinzătoare sub aspectul divestităților funcțiunilor exerictate de reprezentantul diplomatic (ambasador), începând cu prerogativele sus-menționate până la responsabilitaea de a se ocupa cu detaliile privind aspectul ambasadei, asigurarea funcționării armonioase a corpului diplomatic cu cel tehnic etc. În contrast, diplomația multilaterală se caracterizează prin exercitarea unor funcțiuni bine delimitate, cu un grad ridicat de specificitate, deoarece țintește atigerea unor obiective fixe în relația de inteactiune cu alte state sau reprezentanți ai acestora. D-nul ambasador ne-a relatat cu entuziasm scene atipice din experiența sa de diplomat, sugerând, pe alocuri, că acestă carieră are provocările sale, deseori nu cele mai placute. De aceea trebuie sa facem un exercitiu de gandire în sensul de a distinge între “ceea ce se vede și ceea ce nu se vede”  în sculptura arhietipică a misionarului. Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 22 martie 2012 în Fără categorie

 

Etichete: , , , ,

Ioana Vârsta:”Forma nu poate suplini fondul!” una din concluziile seminarului “Protocol și etichetă în diplomație”


“Sunt bucuroasă să constat că ați fost peste așteptările mele!”- a fost replica Doamnei Ioana Vârsta, lector al Institutului Diplomatic Român, expusă cu emoții la sfârsitul celui de al doilea seminar din cadrul cursurilor de formare a tânărului angajat politic, organizate de Fundația Creștin-Democrată.

Precum v-ați dat deja seama cel de-al doilea seminar s-a bucurat de un interes sporit din partea participantilor, care  au fost nerăbdători de a învăța care sunt regulile subînțelese sau implicite care prin respectarea sau ignorarea lor ne trădează identitatea, deseori involuntar, din neștiința lor.

Nu cred că pot avea capacitatea de sinteză ca să vă rezum tot despre ce s-a discutat în cadrul seminarului, pentru că poți conștientiza imensa lui utilitate practică doar fiind prezent propriu-zis în sală. De aceea o să încerc a reda doar chintesența mea subiectivă a coordonatelor discuției și o un pic din avanlanșa de impresii care a marcat pozitiv  seara lui 20 martie 2012.

Aici, vă transmit ceva din valoarea adăugată pe care a avut-o acest seminar pentru mine. Nu am luat notițe pentru că avem promis suportul de curs.

Seminarul a început cu o introducere despre sorgintea normelor de protocol și etichetă. Am descoperit că România nu a avut o contribuție definitorie la edificarea acestora, ci le-a împrumutat inițial de la otomani și bizantini, apoi de la europenii occidentali, odată cu Unirea Principatelor Române la 1859. Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 21 martie 2012 în Fără categorie

 

S-a dat startul cursurilor de formare pentru tinerii angajați politic!


ImagineIeri, 19 martie, am avut plăcerea de a participa la lansarea primei sesiuni de seminarii “Relații internaționale și diplomație” organizată de Fundația Creștin-Democrată în incinta Aulei Bibliotecii Centrale Universitare Carol I.

Prima sesiune a adunat entuziasmul  a peste 200 de tineri implicați politic și social, intrigați de a descoperi informații relevante cu privire la tematica primului seminar “Prioritățile politice ale diplomației românești”, precum și a celor care vor urma pe parcursul săptămânii.

Moderatorul primului seminar a fost Excelența sa, Teodor Baconschi, fost Ministru al Afacerilor Externe al României, presedinte și membru fondator al Fundației Creștin-Democrate.

Cursul a început cu o scurtă introducere în istoria diplomației tradiționale, punând accent pe rolul și funcțiile acesteia de a pregati terenul deciziilor politice, precum  si pe modul cum s-a schimbat acestea în timp datorită revoluției sistemelor informaționale.  Mai apoi, D-nul Baconschi a vorbit despre germenii de formare a sistemului instituțional international, începând cu Acordul de la Bretton Woods, cel care a pus bazele Sistemului Monetar Internațional (inclusiv  fondarea FMI), despre construcția europeană întemeiată prin CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), OSCE, despre vidul geopolitic creat de căderea URSS, formarea Pachetului BRICS până la instituționalizarea altor forme de integrare și/sau cooperare regională.

D-nul Teodor Baconschi nu a ezitat să ne relateze lucruri interesante din experiența sa profesională: cum se organizează o vizită a unui președinte în altă țară? Ce rol au în acest sens Serviciul Extern de Informații și Ministerul Afacerilor Externe? Cât de covârsitor este cuantumul resurselor alocate de stat pentru formarea unei rețele diplomatice globale, dar mai ales în eficientizarea instrumentului său  diplomatic? Cum se situează România la acest capitol în raport cu alte țări? De ce trebuie ignorată odată și pentru totdeauna păguboasa  doctrină a izolaționismului? Și ce obligațiuni de etică și etichetă poartă diplomații în activitatea lor profesională?

De asemenea, D-nul președinte al  F.C.-D. a subliniat, în mod deosebit, importanța stringentă a formării unui corp dimplomatic bine instruit, competent și impecabil în contextul în care României îi revine în 2019 să preia președenția UE.

A doua parte a discuției s-a axat pe descrierea stării de lucruri în care se situează relațiile diplomatice ale României cu principalii ei parteneri, dar în primul rând cu statele vecine. Read the rest of this entry »

 
Scrie un comentariu

Posted by pe 19 martie 2012 în Fără categorie

 

Etichete: , , , ,

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.